Casa Capsa este un local legendar al Bucurestiului, aflat pe Calea Victoriei, care si-a cunoscut inceputul in anul 1852, drept cofetaria – “La doi frati, Anton si Vasile Capsa”, peste drum de Biserica Zlatari, in fostul Han Damari. Dupa putin timp s-a mutat in casa Slatineanu, unde se afla si astazi. Inca de la deschidere, localul a inceput sa fie frecventat de personalitati marcante ale momentului. In anul 1873, Casa Capsa primeste Marea Medalie la Expozitia Universala de la Viena, devenind apreciata si pe plan international, obtinand in 1882 brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar in 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei.
Capsa cunoaste o dezvoltare mai mare din anul 1886, cand Grigore Capsa mareste localul, deschizand un hotel si o cafenea. Din acel moment, Capsa devine locul “oficial” de intalnire a personalitatilor din politica, gazetarie, arta si cultura. Grigore Capsa a fost cel care a inlocuit in Bucuresti izul oriental cu parfumul occidental, cel care a facut trecerea de la baclava si sarailie la cofeturi, ciocolata, ganache si “bonbon”-uri.
La Casa Capsa, se dadeau cele mai importante dineuri din Bucuresti, iar in 1920, la invitatia regelui Ferdinand si a Meginei Maria, sosea in Bucuresti celebrul maresal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Marele cofetar Grigore Capsa, furnizor al Casei Regale, a creat in cinstea maresalului o prajitura de ciocolata care sugera forma cilindrica a caschetelor militare franceze. Maresalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prajitura care putea fi consumata fara riscuri din partea oaspetelui. Prajitura a primit numele “Joffre” si a facut inconjurul lumii, fiind preluata de bucataria franceza, din a carei traditie fusese inspirata.
Casa Capsa a mai fost cunoscuta bucurestenilor drept “cafeneaua scriitorilor si artistilor”, circuland ideea ca un scriitor nu era scriitor daca nu frecventa Capsa. Virgil Carianopol spunea: “Ca sa devii scriitor, trebuia sa obtii botezul Capsei, care, fara nici o firma literara, era totusi redactia redactiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire”, iar Tudor Arghezi spunea despre Capsa ca “este singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”. Iata numai cateva nume ale “stalpilor” de cafenea, dar si adevarati stalpi ai culturii romanesti: poetul Ion Barbu deschidea Capsa, aparand inca de la ora 8:00 dimineata la cafea si ramanand acolo mare parte a zilei, ca la birou, apoi urmau: criticul Serban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ionel si Pastorel Teodoreanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Minulescu si altii.
Casa Capsa imbina eleganta moderna cu arhitectura clasica, spatiile pline de viata pastrand vechiul farmec al casei prin decoratiuni din marmura si lemn masiv, candelabre si mobila somptuoasa. Distincta si elegant ornata, un simbol al rafinamentului, Casa Capsa isi primeste oaspetii intr-o atmosfera atemporala, potrivita pentru orice ocazie. Casa Capsa ofera, de asemenea, servicii de calitate pentru o experienta captivanta.
Emblema a Bucurestiului, Capsa primeste in anul 1873 Marea Medalie la Expozitia Universala de la Viena, devenind apreciata si pe plan international, in 1882 obtine brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar in 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei…
Restaurantul Capsa este din anul 1886 locul “oficial” de intalnire a personalitatilor din politica, gazetarie, arta si cultura. Grigore Capsa a fost cel care a inlocuit in Bucuresti izul oriental cu parfumul occidental, cel care a facut trecerea de la baclava si sarailie la cofeturi, ciocolata, ganache si “bonbon”-uri. Tot aici, la Casa Capsa, se dadeau cele mai importante dineuri din Bucuresti, iar in 1920, la invitatia Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, sosea in Bucuresti celebrul maresal francez Joseph Jacques Cesaire Joffre.
Marele cofetar Grigore Capsa, furnizor al Casei Regale, a creat in cinstea maresalului o prajitura de ciocolata care sugera forma cilindrica a caschetelor militare franceze. Maresalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prajitura care putea fi consumata fara riscuri din partea oaspetelui. Prajitura a primit numele “Joffre” si a facut inconjurul lumii, fiind preluata de bucataria franceza, din a carei traditie fusese inspirata.
Impartit in doua saloane care comunica intre ele – Salonul Rosu si Salonul de Marmura, Restaurantul Capsa este ideal si pentru organizarea evenimentelor corporate sau festive, petreceri sau mese private.
Meniul diversificat, cu retete din bucataria romaneasca si internationala, atmosfera intima, amprenta personalitatii Casei Capsa, vor satisface gusturile, preferintele si exigentele Dvs.
